Sunday, December 3, 2006

Nu aduce anul ce aduce o ora jumate - Alpspitze

Alpspitze: 2-3/12/2006
Photo gallery

„Traim în miezul unui ev aprins/Si-i dam a-nsufletirii noastre vama/Cei ce nu ard dezlantuit ca noi/În flacarile noastre se destrama.”
Cuget privind in gol prin tipul din fata mea care se intreaba probabil ce a putut genera zambetul tamp si enervant de satisfacut de pe fata mea.
Dupa ce am supravietuit inexplicabil celui mai plictisitor weekend din intreaga mea existenta(si sper sa nu mai fie altul la fel), era timpul pentru o revansa. Si ea nu s-a lasat asteptata: garmisch, here I come! Pe scurt: sambata dis-de-dimineata plec spre Kreuzeck Bergbahnstation(bus 2) unde si ajung dupa 28 minute. Entuziasmul ma poarta fulgerator spre Osterfelderkopf (2025m), un fulger ceva mai molcom totusi, cu o durata de 4 ore:) Crestele ma atrag ca un magnet si-mi spun, privind spre cei 2 care catara pe via ferrata inspre Alpspitze(2629): "Tu nu mergi pe-acolo." Cu aceasta certitudine pornesc spre traseul de via ferrata, la bazele caruia stau la negocieri cu bunul simt vreo 20 minute, timp in care imi inventariez echipamentul(20 secunde): bocanci, parazapezi, tupeu. Hotarasc sa las traseul pe altadata (am imbatranit!) cand dau nas in nas cu 2 tipi la fel de echipati ca mine(adica ioc). Ei bine, sunt momente in viata cand trebuie sa hotarasti daca traiesti sau stai pe margine, si de obicei cand stai pe margine risti sa alunece timpul pe langa tine. Deci, e ora 12.30, pornim. Simt cum imi pulseaza stanca in vine, si nu am timp sa ma panichez din cauza ca peisajul imi taie rasuflarea(scarile de metal + zapada + gheata + abruptul de sub mine nu mai au ce-mi taia:)). Traiesc fiecare bataie de inima, in stanga cu fiecare pas se mai zareste un varf stancos, in dreapta Waxenstein si Zugspitze, in sus peretele nordic al Alpspitze-ului, in jos nu ma uit:) Sunt in imparatia stancilor, urc cu atentie ca sa nu trec in imparatia cerului:), si nu am decat un singur gand: "Mai sus!" Partea de perete nordic se incheie cu un punct de belvedere asupra Jubileumsgrat si Zugspitze, si a peretelui vestic al Alpspitze. Intalnim un cutezator echipat ca la carte(ham, casca,piolet) care ne anunta ca cealalta ruta e si mai complicata, si ca va trebui sa coboram tot pe aici. Zambesc incurajator si-mi zic in sinea mea: "No way, amigo!". Coborarea pe aici e sinucidere curata: nu am nici macar manusi(traiasca ciorapii de lana de la bunica). Sus, dupa o ora jumatate, ne asteapta o panorama a Alpilor pe fondul unui cer senin, cu vant bland si soare din belsug. "Adina, the rest is over". Noroc cu Nicolas care ma trezeste din reverie, eu una n-as mai pleca de aici.
Coboram lejer pe ruta estica, din saua ce desparte Bernadeinspitze de Alpspitze urmam Bernadeinweg, un traseu lejer dar lung ce ne coboara aproape in vale ca apoi sa ne urce la Kreuzeck. Avem parte de un apus rozaliu cu o luna aproape plina, luna care imi si lumineaza coborarea rapida catre ultimul autobuz(18:05) dupa despartirea de baieti, care sunt cazati la Hausberg. Pacat mare de drumul de coborare foarte abrupt asfaltat pe ultima portiune care-mi omoara genunchii...
Duminica descopar Partnachklamm, niste chei extrem de amenajate, dar impresionante, la o ora destul de matinala(9 fara 5) ceea ce imi face placuta surpriza de a nu plati intrarea, caci se plateste doar intre 9 si 16. Trag o fuga pana pe la 1700, dupa care hotarasc ca vreau sa vad si renumitul Eibsee, asa ca galopez la vale sa prind autobuzul de 12.46, respectiv Eibsee bus de la gara(13.04). Ajung si la Eibsee(13.45), dar sunt dezamagita; doar planurile unei ture pe creasta dintre Waxenstein si Zugspitze, pe care o parcurg cu privirea incercand sa-mi dau seama daca o asemenea tura e posibila, ma binedispun. Raman cu impresii de lunga durata dupa aceasta tura, si nu doar la nivel de amintiri, caci presimt ca luni voi merge ca si robocop:)
Iar tipul din fata mea, scoate laptopul din geanta si se intreaba probabil ce a putut genera zambetul tamp si enervant de satisfacut de pe fata mea, in timp ce trenul ma duce la Stuttgart, 4 ore distanta de Alpi.